Despre Valoarea unui brand, brand sentiment, Facebook PTAT si anul 2013

 N-am găsit prea multe articole deşi am căutat despre valorile unui brand, despre „brand sentiment” şi despre Facebook PTAT – People Talking About This. Sper să reuşesc să acopăr măcar 60% din ce mi-am propus. Zilele trecute am citit un articol pe Wall Street Journal despre skill-urile pe care trebuie să le avem în 2013. L-am distribuit şi pe Twitter şi m-am bucurat să văd câteva reacţii. Ce merită menţionat aici (restul citiţi în articol) este că personal branding-ul, flexibilitatea şi îmbunătăţirea productivităţii se află printre setul acela de competenţe pe care echipa sau persoana din spatele unui brand ar trebui să le aibă. Cel puţin pentru 2013. Sper să se lege ceea ce vreau să discut aici, măcar la final.

Valoarea unui brand ar trebui dată de consumatorii lui. Mie cel puţin aşa mi se pare. Dacă nu sunteţi de acord, vă rog să argumentaţi în comentarii. Consumatorii unui brand fie el chiar şi un brand personal, un blog, o comunitate etc. au o putere enormă în a decide într-un fel direcţia. Să o luăm aşa: ai un blog pe care scrii (nu specificăm ce), ai o pagină de Facebook, un cont de Twitter, un cont de Pinterest, unul de Google+. Ne oprim aici. Ai toate mijloacele social media prin care să ajungi la consumatorii tăi de informaţie: cititorii şi vizitatorii. Pe lângă asta, ai şi un buton de Subscribe care îi permite omului să se aboneze la RSS feed sau via email la postările tale zilnice. Adică îi permite să „consume” brand-ul tău, in cazul de faţă informaţia, articolul.

Există un moment în care eşti complet stăpân pe situaţie, ca brand owner. Eu i-aş zice debutul. La inceput, porneşti la drum cu viziunea ta. Pe parcurs însă, viziunea, valoarea pe care tu personal ai vrea să o atribui brandului tău se pierde, tocmai pentru că brand-ul tău devine dependent de consumatorii lui, în cazul de faţă de cititori. Şi astfel ajungi să fii interesat să vezi de unde provin consumatorii tăi, ce medii de vârstă au, care gen predomină, cât de implicaţi sunt în procesul de dezvoltare al brand-ului tău. E important şi ce fel de consumatori sunt: activi, pasivi, pasiv-agresivi. Dacă sunt activi, înseamnă că ai o mare şansă ca evoluţia brand-ul tău să fie impulsionată de energia lor, de felul în care se identifică şi promovează produsul tău în rândul altor consumatori/posibili consumatori. Dacă sunt pasivi, atunci oarecum îţi vor conserva brand-ul. Dacă luăm exemplul blogului, înseamnă că ei te vor citi, asta nu încape îndoială, îţi vor da „follow”, „like” sau „subscribe” pe platformele social media, dar nimic mai mult. (Cum ziceam, e un exemplu, poate fi dezvoltat, dar nu vreau să mă întind). 

Asta în timp ce consumatorii pasiv-agresivi sunt cei care în orice clipă pot renunţa la brand-ul tău pentru un altul, la fel cum în aceeaşi măsură pot izbucni deodată şi pot influenţa evoluţia brandului tău. Exemplu: Ai un blog, ai cititori, ai subscriberi, followeri etc., toţi pasivi. E linişte şi pace, un share, un tweet, un like, poate un comment. La un moment dat apare un produs-experiment – să zicem un articol, care contravine stilului tău sau accepţiunilor consumatorilor tăi. Şi atunci, din pasivi, consumatorii tăi devin pasiv-agresivi, reacţionează până când trece „episodul”. Şi intră înapoi în starea pasivă. 

De la Brand, la Brand Sentiment – eu îl văd ca pe un grad de empatie cu consumatorii tăi actuali şi potenţiali. E un fel de „să-i dăm Cezarului ce e al Cezarului”, adică să identificăm detaliile, nu demografice (cele amintite mai sus), ci personale, cele care fac diferenţa între un individ şi o persoană. E important să îţi cunoşti consumatorii brand-ului tău, măcar la un nivel de tipologie. Şi cum poţi face asta? Facebook îţi arată câţi prieteni în comun aveţi, ce alte Like-uri a mai oferit, ce alte brand-uri mai urmăreşte/consumă. Twitter îţi arată pe cine urmăreşte şi de către cine este urmărit. Google+ e pe undeva similar cu Facebook. Pinterest îţi arată în imagini şi cuvinte motivaţionale ce fel de consumator este şi ce detalii de brand îi atrag atenţia: propoziţii motivaţionale, culori, imagini cu copii, mesaje scurte, elemente diferite ş.a.m.d.

La fel de bine, dacă nu ai timp să îţi faci propriile statistici şi să analizezi particularităţile consumatorilor brand-ului tău, atunci faci apel la tipologii: genul muzical, simpatii politice, stil de viaţă, categorii sociale, artă, evenimente, cărţi, subiecte generale, tabieturi. Poţi de exemplu să lansezi „teasere” de brand prin care să fii imparţial, dar în acelaşi timp consumatorii (userii) să simtă că te adresezi lor. Exemplu: scrii pe blog un articol despre un eveniment muzical. Chiar dacă nu 100% dintre cititorii tăi (consumatorii brand-ului tău) vor fi interesaţi de eveniment, vor promova mai departe evenimentul către grupul lor de referinţă – familie, prieteni, followers şi friends pe platformele social media. La fel de bine poţi să te foloseşti de „zilele mondiale”, de „sărbătorile naţionale”, de zilele săptămânii etc. Asta înseamnă că brand-ul meu interacţionează şi empatizează cu nevoile consumatorilor, respectiv cititorilor mei. Facebook mi se pare cel mai uşor mod în care să interacţionezi cu consumatorii unui brand şi cel mai puţin limitat: nu ai doar imagini, ai şi cuvinte; nu ai doar 140 de caractere; ai în schimb expunere şi popularitate. Nu de alta, dar ai de unde alege dintre 1 miliard de utilizatori, conform unui articol din Forbes.

Şi ajungem la Facebook PTAT (People Talking About This), un concept (pus in practică de un an) foarte util pentru paginile unui brand, care face referire la userii (unici) care au „creat” o poveste în jurul paginii tale în ultimele 7 zile. Teoretic, la ora asta, cam toată lumea ar trebui să fie familiară cu ce face PTAT-ul şi de ce e important pentru brand-ul tău. Practic, consumatorul sau viitorul consumator de brand interacţionează cu brandul de fiecare dată când, pe Facebook: a) dă Like unei pagini; b) postează pe wall-ul paginii; c) dă Like unei postări; d) Comentează la o postare; e) Dă „share” la o postare; f) răspunde la o întrebare (Facebook question); g) răspunde la un Eveniment al paginii; h) menţionează pagina într-o postare de-a lui; i) pune tag-uri ale paginii într-o imagine/fotografie; j) Dă un check-in; k) dă share la un check-in; l) scrie o recomandare.

Practic, aşa ar trebui să crească un brand utilizând măcar o platformă de social media. Să luăm iarăşi exemplul cu blogul: brandul tău este un blog, iar consumatorii tăi sunt cititorii (unici şi zilnici), produsul tău este informaţia oferită. Dacă ai înţeles deja că valoarea brandului tău este dată de consumatorii tăi (în acest caz, vizitatorii blogului + cititorii fideli) şi dacă ai înţeles care e treaba cu „brand sentiment” şi cu empatia brand-consumator, atunci nu îţi rămâne decât să analizezi rezultatele cu Facebook PTAT. Vei afla câţi consumatori sunt activi permanent – dacă faci o analiză a întregului proces (vezi punctele a) – l) ). Vei pute afla dacă schimbi un subiect pe blog (oferi alt produs – altă informaţie) care e numărul de „consumatori” de informaţie pasiv-agresivi (explicam mai sus care e treaba). Nu doar atât, dar vei vedea practic evoluţia celor trei componente de care aminteam la început: personal branding (eşti blogger, deci brandul tău e blogul tău şi imaginea ta online), flexibilitate (dacă schimb ceva in produsul informativ pe care îl ofer consumatorilor mei – cititorilor – care este reacţia lor; astfel pot să îmi dau seama dacă am luat o decizie corectă sau nu, ţinând în acelaşi timp seama şi de „sentimentele” consumatorilor) şi îmbunătăţirea productivităţii (rezultatul final poate fi evaluat constant, probat, dedus şi poţi identifica „găurile negre” ale brandului tău). 

La asta se rezumă povestea de dragoste brand – consumator. Dacă ai o echipă în spate, e bine care fiecare să se ocupe de câte o faţetă a succesului brandului tău. Dacă eşti singur, atunci sugestia mea este să pui mai mult accent pe valoarea brandului tău (consumatorii) şi pe brand sentiment (empatia cu nevoile consumatorului de brand). Acum fiecare interpretează diferit ceea ce a vrut să sublinieze Wall Street Journal. Personal, asta e viziunea mea de blogger şi liber-profesionist vis-a-vis de cum vad eu un brand (de ce nu, şi personal) în anul 2013.

Surse imagini: designcloud.com.au, ipwatchdog.comwordpress.com, postano.com

 

Comments
One Response to “Despre Valoarea unui brand, brand sentiment, Facebook PTAT si anul 2013”
Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] la adresa People Talking About This. După cum vă explicam şi într-un articol mai vechi despre Brand sentiment, awareness şi PTAT, există tipuri de useri care sunt intr-o relaţie activă cu brandul, alţii care sunt intr-o […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Meta

  • Arhive

  • Categorii

  • Sa pastram Romania curata!
  • Evenimente Iasi, Articole legate de Iasi, Interviuri Iasi
%d blogeri au apreciat asta: