Guest Posting-ul, Site-urile de autorietate şi surprizele plăcute ale industriei online

Nu ştiu dacă v-am explicat eu vreodată ce fac eu ca freelancer. În primul rând, nu lucrez pe moca, să se înţeleagă din start. Gluma e glumă şi ne plac tuturor glumele cu freelanceri de genul „Does „free” in freelancer stand for free work?”, dar totuşi există şi lucruri serioase. Altfel nu deveneam Consul Elance în Bucureşti şi nu vorbeam în stânga şi în dreapta despre ce înseamnă să fii liber-profesionist şi să nu ai un şef. Dar asta e o altă „mâncare de peşte”… 

Revenind la ce ziceam, ce fac eu toată ziulica „pe net”? E clar că din blogul ăsta, deşi are 4 anişori, nu scot cine ştie ce. Încă nu sunt pregătită să trec pe domeniu propriu. Nu de alta, dar dacă e să investesc în blogul meu, vreau să fie o investiţie totală, nu doar câţiva lei într-un domeniu şi într-o temă cu custom design. Şi momentan nu pot, mă strânge disertaţia în spate. Care apropo, va trata tot subiectul „freelanceri”. Aşa că momentan fac guest posting pentru clienţii mei. Asta înseamnă că am un set de seo metrics, după care evaluez site-urile pe care le caut cu ajutorul motoarelor de căutare. În diferite nişe, desigur. Şi după diferite metode de research învăţate o parte pe când încercam să onorez invitaţia celor de la Google Meta Web de a deveni team leader pe sectorul de research. O parte invăţate din tuturiale şi experienţe personale. Dacă găsesc un website care îmi place mie (selecţia asta e pur personală), îi contactez cu o idee de articol şi cu menţiunea că vreau să devin „contributor” sau „guest author” pe site-ul lor. 

Şi aşa ajung la site-uri mari, de autorietate, de nivelul Forbes, Huffington Post, Seo Moz. Sau altele puţin mai mici, axate pe altceva, precum Marketing Profs, Max Blog Press, Pro Blogger. Fiecare vrea altceva, asta e clar. Trebuie să alegi teme relevante, de actualitate. Trebuie să faci meta-analize contextuale şi să te gândeşti la ce ar putea veni în 2013. Nu văd relevant să scriu aşa ceva pentru România, în condiţiile în care business-urile de la noi încă tratează blogging-ul ca pe o joacă de copii, iar multe dintre agenţiile de PR cred că totul este gratis. Ideea e că trebuie să gândeşti pentru alţii, pentru tine şi să generezi subiecte de interes, astfel încât site-urile de calitate din străinătate să te accepte măcar o dată ca şi autor episodic în marea lor comunitate. 

Şi ajungi la astfel de surprize, precum am avut-o eu pe următoarea. Obişnuită oarecum cu răspunsul întârziat al editorilor site-urilor sus-menţionate, nu de alta, dar vorbim de oameni care primesc zilnic zeci, poate sute de email-uri şi abia respiră, m-am gândit atunci când am contactat Max Blog Press că o să-mi ia cel puţin o lună până primesc un reply. Dar surpriză: mi-au răspuns în maxim o zi. Nu ştiu dacă a fost felul în care am scris email-ul sau faptul că subiectul era interesant ori că am folosit adresa de email ca reprezentant Elance. Cert e că mi-au răspuns super rapid. 

Nu doar atât, dar o altă surpriză: mi-au oferit sfaturi pentru articolul meu, ce să mai adaug, cum să îl îmbunătăţesc etc. şi mai mult chiar, mi-au împărtăşit viziunea lor şi, pentru prima oară după mult timp de când sunt în industria asta, cineva mi-a zis că ar vrea să ştie povestea din spatele articolului. Practic, nu ce e cu platformele social media şi anumite industrii şi profitul, ci cum am făcut eu primii $100, cum am început eu ca freelancer. Probabil pentru unii nu înseamnă mult, dar în marea de oameni şi bloguri care vor conţinut cât mai fresh, nou, actual, care să cuprindă perspective de viitor să te întrebe cineva despre povestea din spatele celor 4 ani de activitate e un lucru atât de frumos şi atât de rar… 

Pot spune că asta a fost cea mai plăcută surpriză a lunii decembrie. Pentru că nu totul e legat de bani aici. Mai există şi micile detalii care îţi umplu inima de bucurie şi te fac să te simţi om. Şi pe lângă asta, ca un răspuns la articolul lui Marius Sescu despre ce cred străinii despre români pot spune şi versiunea mea: străinilor din online nu le pasă că eşti român, cetăţean european, american sau asiatic. Şi partea asta a online-ului nu discriminează românii, ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri şi să vedem cât respect există la nivel internaţional între bloggeri. Internetul e viitorul şi viitorul ăsta sună bine, nu-i aşa? 

Comments
2 Responses to “Guest Posting-ul, Site-urile de autorietate şi surprizele plăcute ale industriei online”
Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] Despre guest posting pe site-urile și blogurile de afară. […]

  2. […] revistele business sau de pe la TV, mai repet încă o dată: una dintre specializările mele este strâns legată de SEO. Bine, SEO e ca un arbore, să zicem că eu sunt doar o ramură pe care o cresc permanent. Şi cum […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Meta

  • Arhive

  • Categorii

  • Sa pastram Romania curata!
  • Evenimente Iasi, Articole legate de Iasi, Interviuri Iasi
%d blogeri au apreciat asta: