Ghinion sau aşteptări prea mari?

În momentul în care scriu articolul ăsta sunt plină de nervi, de dezamăgire, de toate…

Mi-am dorit foarte mult să ajung în Norvegia, mai ales pe partea profesională: nivelul de trai este mult peste cel al României, cercetarea în psihologie este încurajată, psihologii sunt priviţi bine şi orice student care îşi dă interesul primeşte şansa de a ajunge foarte departe.

Primul şut în fund l-am luat în decembrie 2010:

1. Pe data de 2 decembrie găseam un master in Oslo, pe Cercetare în Psihologie. Nimic extraordinar? Ei bine, are multe plusuri: media minimă de admitere e 7,5; îţi cere experienţă în cercetare; nu are taxă de şcolarizare; în timpul masterului faci 2 ani de internship plătit intr-un institut de cercetare. După ce termini, poţi rămâne angajat în institutul respectiv, poţi urma un doctorat la universitate sau te poţi angaja ca asistent.

Singurul minus ar fi costurile mari de trai: în jur de €1000/lună – dar dacă îţi este plătit internship-ul, te descurci.

2. Citesc instrucţiunile de aplicare – termen limită de înscriere: 1decembrie 2010, pentru anul universitar 2011-2012. Îmi bag gheara în gât. Ok, iau legătura cu biroul care se ocupă de studenţii internaţionali. Totul merge bine. „Aplic în 2011 pentru 2012„, îmi zic în gând. Acum aproximativ o lună primesc email de la ei: începând cu 2012, masterul respectiv nu va mai fi cu predare în limba engleză. Mi-a picat faţa… Primul şut în fund. Deci adio Norvegia, bun venit 2 ani de master în Iaşi.

Al doilea şut în fund îl iau de 8 Martie:

1. Mă agit de multe luni să intru într-o organizaţie europeană a tinerilor cercetători – iarăşi din motive profesionale: deschidere către finanţare, colaborări internaţionale, conferinţe internaţionale etc. M-au acceptat, deşi teoretic trebuie să ai „bachelor degree” ca să fii membru. Eu încă nu am terminat anul 3, dar m-au acceptat.

Primesc email de la preşedinta organizaţiei – în vară se face un congres la care toţi membrii sunt aşteptaţi – în plus, iarăşi, costuri minime – undeva pe la €200-€300 + bilet de avion. Luat din timp, ieşi ieftin. Mi-am făcut eu calcule, totul ieşea ok. Ah da, congresul se va ţine în Norvegia. Din nou, posibilitate de a ajunge in Norvegia din perspectiva profesională.

2. Toate bune şi frumoase, vor să lucrăm la ceva idei de colaborare, să propunem toţi teme, cercetări etc… Şi ghici ce? Congresul ăsta pică exact în perioada în care eu am susţinerea licenţei + admiterea la master + alte proiecte. Da, al doilea şut pe care îl primesc.

Acum stau şi mă intreb: e ghinion sau pur şi simplu am aşteptări prea mari şi mă agit prea mult? Sunt dezamăgită: de mine, de educaţia din invăţământul superior, de facultate, de viaţă, de tot.

Cine ştie, poate a 3-a oară va fi cu „noroc” – deşi nici dintr-ăsta nu am parte prea mult…

Comments
11 Responses to “Ghinion sau aşteptări prea mari?”
  1. Nepoate spune:

    E doar ghinion … poate te asteapta ceva mai bun decat cele 2 oportunitati ratate. Lasa`le in urma, nu`ti face bine sa te uiti in spate.

  2. Roxana spune:

    @Nepoate: Nu-mi place să pierd. :-w

  3. Marius Sescu spune:

    Si in Elvetia o duc bine psihologii, ca idee. Da, vrei prea multe. Esti tanara, ai timp destul. Relax.

  4. Roxana spune:

    Yes, but I wanted Norway… :-<

  5. Cristi Ariton spune:

    Bine faci ca vrei Norway. Nu e asa de scumpa viata, iti ajung si 700 euro in lunile de vara-toamna (chiria inclusa in banii astia). Daca gatesti, iesi chiar ieftin. Daca vii cu asteptari mari in ce priveste viata sociala, ADIO! Norvegienii socializeaza doar dupa ce au baut bine.
    Parerea mea e sa continui sa aplici, e fascinanta tara asta!
    Succes!
    PS. Daca vii, da un mare semn de viata.

  6. Roxana spune:

    De ajuns o să ajung într-o excursie ceva, dar era vorba in plan profesional mai mult… De asta îmi doream Norvegia.

    Dacă vin, te anunţ: skype; twitter; facebook; blog.😀

  7. Zaza spune:

    Sunt sigura ca e doar ghinion. A3-a oara nici nu-ti vei mai aduce aminte de primele esecuri >:D<

  8. Roxana spune:

    Uhm… nu ştiu, o să vedem.😦

  9. razvan spune:

    chiar acum cautam si eu sa aplic pentru master…sunt deja in norvegia (oslo) si pot sa ti spun cu mana pe inima..e suparba tara ..iar oamenii faini…a…daca gasesc ceva, pt varianta in engleza iti mai scriu.
    pa si succes

  10. Roxana spune:

    @Răzvan: n-a fost să fie, dar îţi mulţumesc pentru cadrul norvegian. Bucură-te de fiecare clipă petrecută acolo.

Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] Am decis, după susţinerea cercetării pentru licenţă să plec din Iaşi. Nu aveam de gând să fac masterul în aceeaşi facultate care mi-a mâncat ficaţii, nervii şi mi-a adus multe neajunsuri. Am învăţat acolo tot ceea ce aveam nevoie pentru un viitor profesional în plină dezvoltare, iar pentru asta mulţumesc cadrelor universitare, doctoranzilor şi oamenilor care au crezut în mine şi mi-au oferit o şansă să îmi arăt potenţialul. Aveam de ales între master în străinătate sau master în ţară la Cluj, Timişoara, Constanţa sau Bucureşti. Îmi găsisem un master simpatic iniţial în Olanda, dar taxa anuală m-ar fi rupt. Eram foarte dezamăgită, dar la scurt timp după, am găsit soluţia: un master in Norvegia, la Universitatea din Oslo. Povestea nefericită cu masterul de acolo o puteţi citi aici, în detaliu. […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Meta

  • Arhive

  • Categorii

  • Sa pastram Romania curata!
  • Evenimente Iasi, Articole legate de Iasi, Interviuri Iasi
%d blogeri au apreciat asta: