Timpul nu e relativ. Timpul e subiectiv!

sursa: aici
Există momente frumoase în viaţa asta de om. Există şi momente mai puţin frumoase.
De ce?„, ar întreba copilul. Răspunsul ar avea trimitere către înţelepciunea simplă a unui pasager trecut prin viaţă: „Aşa e viaţa!„.
Viaţa … Ce e viaţa? E o aventură continuă, suişuri şi coborâşuri, pante abrupte pe care le urcăm sau le coborâm cu atenţie, uneori cu nevoia unui avânt, alteori calmi şi răbdători.
Odată ce am gustat din aşa-zisul fruct oprit al fericirii, parcă îi pierdem din savoare, simţim că vrem altceva, ceva „mai bun”, ar zice majoritatea. O schimbare ar fi ideală!
Nu ne place rutina. De fapt, cui îi place?
Să mergem pe acelaşi drum, să ascultăm aceeaşi muzică, să mâncăm acelaşi fel de mâncare, să spunem aceleaşi glume, să avem acelaşi cerc de prieteni, să ne raportăm la o relaţie unică, să spunem „Te iubesc” ca şi cum am spune ” ‘neaţa” colegilor de cămin, de facultate sau de serviciu.
Nu! Rutina ne oboseşte, ne plictiseşte, ne irascibilizează.
Avem nevoie aşadar de o altă savoare, ceva cu gust de aventură, novativ şi concret.
Noi, oamenii, suntem capabili de sacrificii pe care la o anumită vârstă mai fragedă nu le-am fi făcut. Dar sacrificiile dor mai mult pe măsură ce creşti, iar timpul Timpul nu iartă, nu uită, nu se mai intoarce.
Am încercat să simţim pe propria piele ce înseamnă timpul în toate formele lui, să trăim cu povara pe care ne-o dăruiesc acele de ceasornic. Dar în momentul în care nu câştigăm, ci pierdem în lupta cu timpul, decidem să ne detaşăm de timpul trecut – povara amintirilor. Trecutul e doar o amintire şi prin urmare rămâne închis în minţile noastre.
Apoi decidem să măsurăm timpul în prezent. Ceva nou. Nu am fi crezut vreodată, noi, oamenii, că prezentul poate avea gust. Până mai ieri, prezentul era insipid, nefericit, limitator de vise, banal, rigid.
Dar azi am învăţat să privim cu ochi mai buni prezentul. Nu e aşa dureros, nici banal, nici limitat. Dacă alegem cum să-l trăim, prezentul e nelimitat în posibilităţi, noutăţi, alternative. Dacă ştim cum să valorificăm timpul de azi, vom câştiga timpul de mâine şi minutele nu vor mai fi insipide, ba mai mult chiar, vor prinde gust, culoare, miros. Depinde doar de percepţia subiectivă a fiecărei persoane în parte.
Dacă Einstein ar fi fost psiholog, şi nu fizician, sigur ar fi fost de acord cu mine atunci când spun că „Timpul nu e relativ, timpul e subiectiv!”.
Altfel, nu am reuşi, unii mai repede ca alţii, să trecem peste dezamăgiri, să depăşim momentele grele, să ne resemnăm, să o luăm de la capăt.
Altfel, nu am reuşi să uităm de timpul trecut şi să trăim în prezent.
Altfel, nu am simţi prezentul pe pielea noastră în fiecare dimineaţă.
Şi altfel, nu ne-am duce noaptea la culcare, cu gândul la un viitor mai bun de mâine – un alt timp prezent.

* * *
Trecutul e doar un cimitir de amintiri. Doar morţii rătăcesc prin el!

Comments
2 Responses to “Timpul nu e relativ. Timpul e subiectiv!”
  1. krossfire spune:

    Sau cum bine o zice Mitchell in Mitchell & Webb Look : The notion of time is kinda gay…come to think of it.

  2. Roxana spune:

    @kross: it may be possible. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Meta

  • Arhive

  • Categorii

  • Sa pastram Romania curata!
  • Evenimente Iasi, Articole legate de Iasi, Interviuri Iasi
%d blogeri au apreciat asta: